Bolojan a câştigat duelul cu Groza

Venit din poziţia omului „din afară”, străin de modul în care s-au utilizat fondurile Primăriei, lui Ilie Bolojan i-a fost mult mai uşor să puncteze în disputa cu principalul său contracandidat, Mihai Groza, care a întâmpinat dificultăţi în a explica chestiuni controversate, punctuale, prezentate de liberal. De altfel, şi prestaţiile celor doi au diferit sensibil: un Bolojan ferm şi logic în exprimare a înfruntat un Groza defensiv şi adesea nesigur.

Cea mai câştigată a fost Rozalia Biro, strategic plasată între cei doi candidaţi, care a fost menajată de invitaţii bărbaţi din studio, preocupaţi exclusiv unul de celălalt, şi a vorbit cu detaşare. După ce le-a ascultat programele, moderatorul Florin Ardelean a permis invitaţilor să se chestioneze reciproc şi să dialogheze între ei pe unele teme controversate, astfel că dezbaterea a devenit antrenantă.

Liber la atacuri

Primul atac al lui Groza la adresa lui Bolojan nu a fost prea inspirat, primarul punând pe masă un pliant electoral al PNL-istului Cornel Popa din 2004, când acesta promitea şi el, asemeni lui Bolojan azi, că „vin să fac ordine şi curăţenie” la Primăria Oradea, şi unul al lui Bolojan, în care acesta enumera principalele ţinte ca viitor primar. „Să spună dacă acesta poate fi considerat un program coerent, că voi face străzi şi voi introduce apa”, a somat Groza.

Bolojan a răspuns scurt, că programul său electoral, detaliat pe capitole, l-a prezentat săptămânal, în conferinţe de presă, şi e publicat pe internet, apoi a trecut la ofensivă. Liberalul a prezentat o hotărâre de Guvern din 2006, privind un program de extindere a reţelei de apă şi canalizare, la care bugetul de stat contribuia cu 75% şi Primăria Oradea ar fi trebui să acopere diferenţa de 25%, dar din ale cărui fonduri, de milioane de euro anual, nu a folosit nici 5%, aruncând în schimb „banii orădenilor pe geam”. Un al doilea exemplu a fost comandarea de către Primărie, în 2006, pe câteva sute de mii de euro, a unui master-plan privind strategia termică a oraşului „pe care nu l-a folosit”, pentru ca acum, în 2008, să scoată din nou la licitaţie întocmirea unui studiu similar, pentru care a alocat nu mai puţin de 5 milioane de euro.

La ambele chestiuni Groza a răspuns neconvingător. „Primăria a avut programe proprii de dezvoltare a infrastructurii”, a spus primarul, referindu-se la reabilitarea canalizării pe fonduri ISPA, dar a lăsat suspendată problema neutilizării banilor acordaţi de Guvern. În privinţa organizării licitaţiei pentru realizarea unui master-plan la o sumă fabuloasă, Groza nu a spus nimic despre oportunitatea lui, mulţumindu-se să pareze prin faptul că tocmai el a decis amânarea licitaţiei, în condiţiile în care la ea se prezentase un singur ofertant. „Au dat câteva sute de mii, şi mai voiau să dea 5 milioane, acesta e modul în care se utilizează banii la Primăria Oradea”, a concluzionat Bolojan, fără nicio replică din partea lui Groza.

Un tramvai numit... dorinţă

Mihai Groza nu a gestionat convingător nici problema tramvaielor. El a încercat din nou să arunce vina pe Ilie Bolojan pentru ratarea oportunităţii de a se cumpăra tramvaie second hand, pentru că a atacat acea hotărâre de Consiliu Local în contencios. Dar nu a putut explica de ce Primăria a trecut atât de repede la varianta 2, cumpărând cele 10 tramvaie noi, cu 2,7 milioane euro bucata, la care se adaugă, a subliniat Bolojan, şi TVA şi costul mecanismelor de recuperare a energiei, ce vin montate pe ele. „Nu puteam să fim pasivi. Orădenii merită tramvaie noi, nu suntem lada de gunoi a Europei”, a spus Groza, în vreme ce Bolojan a explicat că el nu a atacat oportunitatea cumpărării de tramvaie vechi, ci încălcarea legii, prin aceea că ele nu se voiau achiziţionate în condiţii avantajoase. Oricum, după ce Prefectura a pierdut procesul cu Consiliul Local, municipalitatea avea posibilitatea să cumpere tramvaie second hand. Dar, deşi erau suficiente pe piaţă, a precizat Bolojan, nu a făcut-o.

Campanie murară, prin bucsuşi

O bună parte a emisiunii a vizat, apoi, problema campaniei murdare, de care Bolojan şi Groza s-au acuzat reciproc. Primul a arătat că PDL este singurul partid sancţionat de Biroul Electoral, pentru că a comandat machete publicitare folosind mesaje false şi sigla PNL. Bolojan a criticat şi fluturaşii mincinoşi distribuiţi în cutiile poştale, care ba îl dau dictator, ba îl asociază grafic cu fraţii Micula, ba spun despre el că este penticostal, şi l-a întrebat pe Groza dacă asta înseamnă să fii „om de omenie”. „Nu am nicio legătură cu campania murdară, nu am distribuit fluturaşi, sms-urile nu ne aparţin, în schimb am fost constant ţinta unor calomnii din partea domnului Bolojan”, a răspuns Groza.

Candidatul PDL a încercat să îi pună în gură adversarului faptul că ar fi spus despre el că a mutat din bucsuşii cumpăraţi de Primărie pentru oraş în curtea proprie. Groza a şi difuzat un filmuleţ cu curtea casei sale, pentru ca orădenii să vadă că „nu mi-am făcut nicio amenajare peisagistică în acest an şi nu am niciun fir de bucsuş”. Nu e, însă, clar dacă a avut de câştigat sau nu din această demonstraţie, fiindcă imaginile arătau o curte, într-adevăr, îngrijită şi proaspăt amenajată, ce-i drept, fără bucsuşi.

Bolojan a răspuns că oricum el nu a spus niciodată acest lucru, ci cu totul atceva: că Primăria a acceptat să plătească 56 de miliarde unor „firme de casă”, precum Dacardi, pe care le-a dovedit că vând oraşului la preţuri de până la 7 ori mai mari, celebru fiind exemplul cu bradul de 200 de milioane de lei. „Şi am întrebat: dacă domnul Groza şi-a făcut un metru pătrat de teren sau şi-a pus un bucsuş în curte, şi-a pus la aceleaşi preţuri pe care le-a acceptat la Primărie? Şi am spus, şi repet: cei care au acceptat aceste preţuri au fost ori proşti, ori hoţi”, a zis Bolojan.

Din nou Mihai Groza a răspuns la modul general. Întâi a spus că „există o înregistrare video” care arată că Bolojan a zis despre el că s-a înfruptat din bucsuşi (dar atunci întrebarea e de ce nu a reprodus-o pe ea pe post, în locul curţii sale, căci aşa ar fi putut demonstra că Bolojan e un mincinos). În ce priveşte preţurile exagerate, primarul nu le-a comentat deloc, ci s-a limitat la a spune că a fost o licitaţie deschisă, că documentele ei au fost puse la dispoziţia celor interesaţi şi s-a declarat un „un om care doreşte o transparenţă totală”. „Dacă sunteţi om cu frică de Dumnezeu, de ce mă calomniaţi?”, a întrebat retoric Groza.

Gaşca din Guvern, gaşca din Primărie

Două atacuri succesive ale lui Groza au vizat faptul că Bolojan a încasat, secretar general al Guvernului fiind, pe lângă salariu, 740 milioane de lei ca membru al unui comitet interministerial al finanţării, şi că devizul pentru lucrările făcute la amenajarea Prefecturii e mai mare cu 38% decât cel iniţial. Liberalul a răspuns că a fost membru al comitetului pentru că secretarul general e cuprins în el, că a participat la şedinţe şi a muncit pentru acei bani. „Nu i-am furat, îi am cuprinşi în declaraţia de avere”, a spus Bolojan, lămurind şi creşterea devizului la Prefectură prin aceea că proiectul iniţial s-a modificat prin faptul că s-au înlocuit toate uşile şi ferestrele.

Rugat de moderatorul Florin Ardelean să definească „gaşca din Primărie” şi de ce l-a cuprins în ea şi pe Mihai Groza, Ilie Bolojan a spus că „a face parte din gaşca din Primărie înseamnă a deţine funcţii de conducere şi a lua decizii care nu sunt în favoarea oraşului sau a profita de funcţiile deţinute, a avea lucrări de la municipalitate, a beneficia de apartamente la preţ sub cel al pieţei”. Liberalul a spus că a dovedit că Primăria cumpără foarte scump, prin reamenajarea peisagistică, şi vinde ieftin, cum a vândut terenul de lângă aeroport, cu cel puţin 4,4 milioane de euro mai puţin decât încasase pe unul similar cu un an în urmă. Mai mult, „domnul Groza a aceptat să modifice acea hotărâre de Consiliu, dând dreptul firmei să încheie contracte de vânzare a terenului înainte să-l fi plătit”.

„Credeam în moralitatea domnului Bolojan, dar regret termenul pe care îl foloseşte. Sunt un om curat, fără conştiinţa pătată sau încărcată de ceva”, a spus Mihai Groza, precizând că hotărârea respectivă de Consiliu fusese votată şi de colegii de partid ai lui Bolojan, şi susţinând că diferenţa de preţuri era dată de faptul că un teren era viabilizat, iar celălat mlăştinos şi cu şanţuri. Groza i-a reproşat, din contră, lui Bolojan că a fost părtaş la un „tun imobiliar”, prin aceea că a dat aviz de legalitate asupra vânzării de către Consiliul Judeţean a terenului destinat cartierului Luceafărul, unde, tot din diferenţa faţă de preţul de pe piaţă, s-a produs un prejudiciu de 11,5 milioane de euro. La această acuzaţie, Bolojan l-a invitat pe Groza să îl întrebe pe preşedintele Kiss şi pe colegii săi de partid - Seremi şi Ghilea - de ce au vândut la acel preţ, fiindă Prefectura emite doar aviz de legalitate, nu de oportunitate.

Mesaj pentru tine

În final, candidaţii au avut de adresat câte un mesaj alegătorilor. Cel al lui Bolojan i-a invitat pe orădeni să facă o comparaţie între cine şi-a făcut treaba şi cine nu, între ce se putea face şi ce s-a făcut şi între felul în care competitorii şi-au dus campania electorală. „Am făcut treabă la Prefectură, voi face şi la Primărie”, a spus Bolojan care a îndemnat alegătorii să voteze la Oradea şi partidul pe care-l reprezintă: PNL. Mihai Groza le-a cerut orădenilor 5 minute la 4 ani, pentru a li se dedica apoi 4 ani, zi de zi. „Ca orădean, născut şi crescut aici, vă simt nevoile, vă simt aproape, mă simt apropiat de voi şi vă cer să votaţi cu sufletul deschis, ca să putem face voia lui Dumnezeu”.