Episcopul Sofronie multumeşte celor care i-au fost alături când a fost judecat de Sfântului Sinod

Prea Sfinţitul Sofronie, episcopul ortodox de Oradea, a săvârşit vineri un gest fără precendent în istoria Episcopiei, mulţumind public prin intermediul unei scrisor tuturor celor care i-au fost alături în încercările prin care a trecut în ultimele luni.

„Dorim să aducem calde şi sincere mulţumiri tuturor preoţilor şi familiilor acestora, călugărilor şi călugăriţelor, iubiţilor noştri credincioşi şi credincioase, membrilor clerici şi mireni ai Adunării Eparhiale, distinşilor conducători ai cultelor locale, preaonoratelor autorităţi, reprezentanţilor culturii, învăţământului şi ştiinţei, tuturor persoanelor care şi-au manifestat simpatia, susţinerea şi preţuirea, fiindu-ne alături în momentele de încercare prin care am trecut”, se menţionează în scrisoarea semnată de episcopul ortodox de Oradea.

Mai mult, Sofronie şi-a cerut iertare pentru faptele sale. „Ne folosim de această ocazie pentru a cere încă o dată iertare tuturor celor pe care anumite atitudini, gesturi, fapte sau lucrări i-au deranjat, supărat sau chiar tulburat. Cerând iertare, Vă asigurăm, pe toţi şi pe toate, de smerita rugăciune şi recunoştinţa noastră”. Comunicatul se încheie cu urarea „Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi, ferindu-ne de cel rău, de dezbinare şi de ispite”.

Cristian Rus, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Ortodoxe, a declarat pentru Bihoreanul.ro că Prea Sfinţitul a transmis această scrisoare deoarece „a simţit nevoia să adreseze mulţumiri celor care i-au fost alături de el în cele ce s-au întâmplat în ultimele luni, cum ar fi discutarea sa în Sfântul Sinod, şi să îşi ceară iertare de la cei pe care poate atitudinea lui i-a deranjat”.

Gestul episcopului Drincec apare la circa două săptămâni după Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe l-a judecat pentru gestul său de a sfinţi agheazma mare de Bobotează împreună cu episcopul greco-catolic Virgil Bercea, în centrul Oradiei, pe malul Crişului Repede. Cu aceaşi ocazie a fost discutat şi cazul mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, care s-a împărtăşit alături de greco-catolici la slujba de sfinţire a unei biserici unite cu Roma. Apropierea faţă de greco-catolici a stârnit un val de proteste din partea călugărilor de pe Muntele Athos, precum şi din partea Bisericii Ortodoxe Ruse şi a stârnit discuţii aprinse în sânul bisericii.

Forul suprem al Bisericii Ortodoxe Române a fost mai îngăduitor cu cei doi. Sfântul Sinod „a dezaprobat gesturile necanonice ale celor doi ierarhi care au produs tulburare în Biserică” dar „a luat act de regretul şi pocăinţa acestora”, fapt pentru care cei doi înalţi ierarhi au scăpat de la sancţionare.