După centralizarea voturilor numărate la 583 din cele 614 secții de votare, adică 95% din total, Radu Țîrle a strâns 27,4% din voturile bihorenilor care s-au prezentat la urne, urmat fiind, la patru procente, de candidatul UDMR Alexandru Kiss, cu 23,4%. Reprezentantul PD-L, Ștefan Seremi, s-a situat abia pe locul al treilea, cu 23%, următorul în ordinea voturilor fiind Mihai Bar (PSD), cu 14,3%. Rezultatele finale nu mai pot schimba această ierarhie, care consfințește practic, după alegerea lui Ilie Bolojan ca primar al Oradiei, o victorie categorică a PNL.

Omul surpriză

Rezultatul este considerat o adevărată surpriză, în contextul în care, pentru aceste alegeri, în urma unor înțelegeri politice, s-a decis organizarea unui scrutin uninominal într-un singur tur, care favoriza în mod evident, în Ardeal, candidații UDMR. Se presupunea că aceștia beneficiază de voturile unui electorat compact, spre deosebire de cel disipat, al politicienilor români.

Pe de altă parte, Radu Țîrle a intrat în bătălia electorală târziu, și nu cu un bagaj politic foarte convingător. Senator, fost europarlamentar, el a fost ales în Parlament în 2004 pe lista PD-L, introdus fiind pe loc eligibil la schimbul promisiunii de a aduce partidului voturile comunității neoprotestante căreia îi aparține. Radu Țîrle a părăsit, însă, partidul lui Petru Filip cu scandal.

Acuzat de neimplicare în activitatea formațiunii, inclusiv prin aceea că a lipsit din Parlament de la votul asupra suspendării președintelui Băsescu, și amenințat cu excluderea, Țîrle s-a refugiat în PNL chiar înainte de declanșarea campaniei electorale, fiind automat făcut vicepreședinte al filialei Bihor și propus candidat la președinția Consiliului Județean. A fost, se pare, alegerea lui Ilie Bolojan, care l-a propus electoratului ca fiind un politician integru.

Viszlat, elnok ur!

Victoria lui Țîrle, la care a contribuit faptul că liberalul a făcut echipă cu Bolojan, este usturătoare pentru amândoi contracandidați clasați imediat sub el. Alexandru Kiss a tratat cu extremă detașare confruntarea electorală, mizând pe votul în bloc al etnicilor maghiari. El s-a limitat, ca mesaje, la a arăta că Bihorul a absorbit mult mai mulți bani decât în trecut, grație și lobby-ului UDMR, fapt ce a crescut bugetul județean de 17 ori în comparație cu cel din mandatul trecut, fără a putea însă arăta concret și realizări pe măsura fondurilor respective.

Rezultatele alegerilor arată, însă, că electoratul de etnie maghiară nu a mai fost nici atât de prezent la urne ca altă dată, nici la fel de disciplinat, o bună parte din voturi fiind date PCM-ului și poate chiar candidaților români. Plus de asta, dincolo de cifre, a atârnat greu în balanță și credibilitatea candidaților. Fie ei români sau unguri, e limpede că în mintea alegătorilor a rămas încă vie amintirea scandalurilor cu iz penal în care Alexandru Kiss a fost amestecat în trecut, precum și suspiciunile des vehiculate de presă cu privire la manevrarea fondurilor publice în interes personal.

Sunt român, dar nu combat!

În campania electorală, principalul mesaj al PD-L în legătură cu alegerea președintelui CJ a fost acela al necesității votării candidatului român cel mai bine plasat în sondaje, care ar fi fost Ștefan Seremi. Niciun sondaj nu a fost, însă, dat publicității de partid, ca să argumenteze această teză. Mai mult decât atât, în ciuda machetelor publicitare din ziare, care vorbeau despre pericolul rămânerii în funcție a ”grofului” Kiss, candidatul PD-L Ștefan Seremi n-a avut, pe durata campaniei, nicio confruntare ofensivă cu UDMR-istul. De care, de altfel, îl leagă o amiciție veche, fiind în plus și parteneri, ani la rând, la conducerea Consiliului Județean.

De această situație încurcată a profitat, cu dibăcie și perseverență, cel care părea să nu conteze deloc în ecuația preșdinției Consiliului Județean, noul venit Radu Țîrle. Tehnica acestuia a fost simplă și de efect. Destul de absent și el în dezbaterile mediatice, și cu resurse propagandistice mult mai modeste decât adversarii săi, Țîrle a bătut, în schimb, toate comunele județului și a făcut campanie ”din poartă în poartă” . El a încercat să se facă, astfel, cunoscut la cât mai mulți alegători, beneficiind în plus și de un transfer de simpatie, căci era prezentat peste tot de staff-ul liberal ca fiind ”prietenul și colegul lui Ilie Bolojan”.

Așa s-a scris, pe scurt, istoria unor alegeri pline de învățăminte. Dar, cine știe, poate și de beneficii pentru cei care merită cu adevărat: alegătorii bihoreni.

---

Rezultatele votului pentru alegerea consilierilor judeţeni

PNL – 24,5%, PDL – 23,4%, UDMR – 22,8%, PSD – 13,8%, PRM – 3,6%, PNG – 2,8%, PC – 2,5%, PCM – 1,9%, PER şi PIN – 0,7%, Partida Romilor Pro Europa, PNŢCD şi independenta Aurelia Duma – câte 0,6%, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România – 0,5%, Uniunea Pensionarilor şi a Solidarităţii Sociale şi Partidul Verde – câte 0,3%, Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale, Alianţa pentru Unitatea Romilor şi Partidul Alianţa Socialistă - 0,2%, Partidul Pentru Patrie – 0,1%.

---

Bilanţul partidelor privind numărul de primari aleşi din primul tur de scrutin

PDL – 25%, PNL – 24,6%, UDMR – 19,5%, PSD – 15,6%, independenţi – 3,7%, PNG – 3,4%, PC – 3,2%, PRM – 2,4%, PCM – 0,8%, PNŢCD – 0,6%, PPPS – 0,4%, PIN şi PER – 0,3%, UPSS – 0,2%, PNDC – 0,1%, iar Forţa Democrată şi AUR – 0%.