Zita nefericita

Se pare că doamna Zita Koncsek a ajuns un fel de izmeană a judeţului, adică indispensabilă. După ce a prestat la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, pe umerii săi firavi a mai apărut o sarcină, tot de serviciu. A fost numită directoare la Administraţia Social Comunitară.

Pentru a relata despre rezultatele managerului Koncsek ar fi nevoie de trei editoriale şi două dosare, penale, evident. Instituţia ce avea grijă de cei 1.000 de năpăstuiţi ai soartei s-a îngrăşat în mandatul ei până la 1.300 de angajaţi. Aşa că nu întâmplător cheltuielile pentru un copil au ajuns să depăşească 20 de milioane de lei vechi lunar.

Să ridice mâna orădenii care pot oferi lunar copiilor lor 20 de milioane, evident, mai puţin în caz de boală gravă, şi nu cred că se vor strânge mai mulţi cetăţeni decât membrii filialei Partidului Conservator.

O altă ispravă managerială ce o recomandă, probabil, la şefia ASCO este că acum Consiliul Judeţean trebuie să plătească 150 de miliarde pentru nişte salarii şi sporuri neacordate rentierilor care au lucrat la DGASPC.

Iar ca tacâmul să fie complet există probleme grave la Cadea, unde s-a reabilitat, pe baza unei licitaţii trucate, o clădire ce urma apoi să fie retrocedată, motiv pentru care şi DNA-ul a intrat pe fir.

Foarte mulţi susţin că doamna Zita a fost de fapt doar instrumentul prin care elnok-ul Sanyi Kiss viza retrocedarea domeniului de la Cadea gata renovat, că doar nu era să ia groful ungur ditamai dărăpănătura. Chiar şi doar atât să fi fost, şi e prea mult. Găsiţi-i un loc de muncă doamnei, dar nu în domeniul public! Are domnul Kiss destule firme unde subalterna lui zeloasă să stea liniştită până la pensie, că oricum îşi merită banii.

Şi dacă tot vorbim de DGASPC, una din instituţiile care consumă sume uriaşe de bani, poate a venit vremea ca vârstnicii şi copiii instituţionalizaţi să fie repartizaţi pe la biserici. Dacă fiecare biserică ce a fost construită în ultimii 20 de ani lua în grijă 25 de copii nevoiaşi, azi n-am mai fi aruncat purcoi de bani pe fereastră, ci i-am fi dirijat direct către culte. Iar preoţii n-ar mai fi avut de ce să vină, cum o fac în fiecare an, cu miloaga la Primărie să ceară noi şi noi fonduri pentru biserici.

Se spune că alternanţa la putere e benefică, pentru că noii veniţi nu mai vor să repete greşelile înaintaşilor. Din păcate, la noi o astfel de situaţie nu se confirmă. Degeaba plâng peneliştii şi udemerişii că oamenii lor din deconcentrate sunt schimbaţi pe motive politice. Dar cu ce e mai bună numirea udemeristei Koncsek la ASCO decât a pedelistului Marcel Tarţa, alt DNA-bil, la Inspecţia în Construcţii?