Vezi aici cine decide soarta învăţământului românesc în 4 ianuarie

Vezi aici cine decide soarta învăţământului românesc în 4 ianuarie

Curtea Constituţională urmează să se pronunţe, în 4 ianuarie, asupra Legii educaţiei naţionale, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind pentru a treia oară când această lege intră în atenţia Curţii.

Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament asupra Legii educaţiei în data de 28 octombrie 2010. Încă de la depunerea actului normativ la Parlament, în 19 octombrie, preşedintele Senatului a solicitat Curţii să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională Parlament-Guvern, având în vedere că deja exista un proiect similar în dezbaterea Legislativului. Totodată, asumarea răspunderii a fost urmată, în 29 octombrie, de depunerea moţiunii de cenzură PSD-PNL intitulată "Legea educaţiei naţionale, o lege antieducaţie şi antiromânească".

În 3 noiembrie 2010, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanşat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educaţiei naţionale şi angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege - solicitare formulată de preşedintele Senatului. În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern, în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale este neconstituţională şi a declanşat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, întrucât proiectul de lege se afla în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională.

Judecătorii propuşi de actuala putere au apreciat că nu există un conflict Guvern-Parlament în acest caz.

Decisiv a fost însă votul judecătorului Petre Lăzăroiu - numit de şeful statului -, el apreciind că în dispozitivul deciziei din 3 noiembrie nu trebuia să figureze sintagma "angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict", ci doar constatarea declanşării şi existenţei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului.

La acel moment, cotidianul Gândulrelata că reprezentanţii puterii au încercat să-şi explice "trădarea", mai mulţi lideri politici interpretând votul lui Lăzăroiu drept o "afacere personală" a acestuia, în condiţiile în care unul dintre punctele principale ale Legii educaţiei este reformarea învăţământului universitar. Potrivit surselor citate de Gândul, prevederea din actul normativ care nu a fost pe placul judecătorului Petre Lăzăroiu era cea care stabilea că "la împlinirea termenului de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept." Sub incidenţa acesteia intra, potrivit Gândul, şi Lăzăroiu, care nu şi-a susţinut lucrarea de doctorat, după cum reiese chiar de pe site-ul oficial al CC. El se declară "doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii "Lucian Blaga" - Sibiu, în stadiul de susţinere - elaborare şi susţinere teză".

Mai multe, pe Gândul

 

 

Versiune mobil | completa