ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul
general privind aplicarea Legii 221/2008 referitoare la creşterile
salariale în Educaţie, cadrele didactice având astfel dreptul la
plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit OG
15/2008, aprobată prin legea 221.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile în
interesul legii formulate de Colegiul de Conducere al Curţii de
Apel Galaţi şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
"Ca efect al deciziilor Curţii Constituţionale prin care au
fost declarate neconstituţionale Ordonanţele de Urgenţă ale
Guvernului nr.136/2008, nr.151/2008 şi nr.1/2009, dispoziţiile
Ordonanţei Guvernului nr.15/2008, astfel cum a fost aprobată şi
modificată prin Legea nr.221/2008, constituie temei legal pentru
diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite funcţiilor didactice
potrivit acestui act normativ şi drepturile salariale efectiv
încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31
decembrie 2009", potrivit deciziei luate luni.
Decizia este obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de
procedură civilă.
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat, luni, că prin
legea privind salarizarea cadrelor didactice, pentru care Guvernul
îşi va asuma răspunderea în Parlament, salariile vor fi identice cu
cele puse în plată în primele luni ale acestui an.
El a mai spus că sentinţele judecătoreşti "sunt neunitare" la
nivelul României, precizând că acest lucru l-a spus procurorul
general, care a formulat un recurs în interesul legii.
"După ce vom avea răspunsul de la ICCJ la recursul
procurorului general, vom discuta eşalonarea, deoarece recursul va
da o unificare, va da un răspuns indicat sentinţelor pentru toată
lumea. Apoi vom vedea cum va fi făcută eşalonarea, în funcţie de
modul în care va fi unificarea. Când venim cu o lege, nu va mai fi
posibil să existe interpretări, aşa cum au fost în trecut", a
mai spus Daniel Funeriu.
Ministrul a mai spus că, după ce va exista decizia ICCJ, se va
putea vorbi despre "unificare".
"După ce avem decizia ICCJ, atunci vom putea discuta modul
cum unificăm pentru perioada trecută, pentru toată perioada
trecută, unde avem cadre didactice care au pierdut, altele care au
câştigat din octombrie 2008 până în decembrie 2009 şi cazuri doar
până în martie 2009", a explicat Daniel Funeriu.
Ministrul Educaţiei a precizat că, în cazul persoanelor care vor
da în judecată după ce va exista decizia ICCJ, instanţele se vor
raporta la această decizie a ICCJ.
"Opinia procurorul general este că ar trebui să se meargă pe
Legea 221 până la data de 31 decembrie 2009, opinia care se
desprinde ca opinie majoritară a instanţelor. Când va exista
decizia ICCJ vor începe discuţiile pentru unificare pe trecut,
pentru că oricine va da în judecată după acea decizie, pentru o
anumită perioadă, va trebui să se raporteze la decizia Înaltei
Curţi. După decizia ICCJ, pot exista noi procese. Decizia ICCJ este
valabilă pentru noile procese de acum înainte", a explicat
Funeriu.
El a mai spus că suma anuală care ar rezulta, dacă s-ar aplica
Legea 221, ar fi de două miliarde de lei anual, adică de 500 de
milioane de euro anual.
Coaliţia a decis, în şedinţa de luni, să mandateze Guvernul să
îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectul legii care
limitează creşterile salariale pentru profesori.
Guvernul anunţa, săptămâna trecută, că va promova în Parlament,
posibil prin angajarea răspunderii, un proiect de act normativ care
să plafoneze majorarea salariilor pentru profesori, considerând că
economia nu poate suporta la acest moment o creştere salarială de
50%.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ
(FSLI), Simion Hancescu, declara, vineri, pentru MEDIAFAX că este
catastrofal ce face Guvernul prin anularea plăţii sumelor câştigate
în instanţă, subliniind că respectarea deciziilor judecătoreşti nu
ar fi destabilizat economia.
FSLI preciza că sunt 7.000 de hotărâri judecătoreşti irevocabile
pentru reîncadrare potrivit Legii 221/2008 şi peste 50.000 de
procese pe rol, iar nerecunoaşterea acestor reîncadrări pe posturi
şi a majorărilor salariale obţinute prin hotărâri irevocabile
reprezintă o nerespectare a rolului pe care îl are un cadru
didactic în educaţie.
Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a sesizat ICCJ cu recurs
în interesul legii după ce s-a constatat că în practica judiciară
nu există un punct de vedere unitar privind aplicarea Legii
221/2008 care se referă la creşterile salariale pentru personalul
din învăţământ.
În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de
vedere unitar cu privire la "aplicarea dispoziţiilor Legii
nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008
privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008
personalului din învăţământ, referitor la pretenţiile formulate de
această categorie de personal, având ca obiect plata diferenţelor
dintre drepturile salariale încasate şi cele cuvenite în baza
acestui act normativ, începând cu data de 1 octombrie 2008,
actualizate în funcţie de coeficientul de inflaţie până la data
efectivă a plăţii", se arată în preambulul acţiunii procurorului
general.
Verificarea practicii judiciare la nivelul întregii ţări a fost
făcută în urma sesizării formulate de Colegiul de Conducere al
Curţii de Apel Galaţi nr. 3225/25A din 13 mai 2010, transmisă prin
adresa nr.47/SU/2010 din 19 mai 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie - Secţiile Unite.
Astfel, s-a constatat că practica judiciară este neunitară atât
sub aspectul temeiniciei acţiunilor formulate de reclamanţi vizând
acordarea diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite în baza
Legii nr. 221/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008 şi
drepturile salariale efectiv încasate, cât şi sub aspectul
perioadei pentru care au fost recunoscute aceste drepturi
Diversitatea deciziilor juridice luate a fost determinată de o
apreciere diferită asupra efectelor în timp ale deciziilor
pronunţate de Curtea Constituţională referitor la actele normative
care au vizat creşterea salariilor pentru personalul din
învăţământ.
Într-o opinie majoritară, instanţele au apreciat că pretenţiile
reclamanţilor sunt întemeiate, iar pârâţii au fost obligaţi la
plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit OG
15/2008 astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea
221/2008 şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de
la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009.
Alte instanţe au admis acţiunile reclamaţilor şi au dispus
obligarea pârâţilor la plata diferenţelor dintre drepturile
salariale încasate şi cele cuvenite în baza OG15/2008 astfel cum a
fost aprobată şi modificată prin Legea 221/2008 dar numai pentru
perioada 1 octombrie 2008 - 31 martie 2009. Motivarea a fost că
dispoziţiile OUG 31/2009 şi, respectiv, cele ale OUG 41/2009 care
stabilesc o valoare redusă a coeficientului de multiplicare nu au
fost declarate neconstituţionale, ele producându-şi efecte din
momentul publicării în Monitorul Oficial şi până în momentul în
care au fost abrogate.
Într-o altă opinie s-a apreciat că pretenţiile astfel formulate
nu sunt întemeiate.
Într-o altă orientare jurisprudenţială, pretenţiile
reclamanţilor au fost respinse pentru perioada 1 octombrie 2008-2
decembrie 2008 şi admise pentru perioadele ulterioare. În
argumentarea acestor hotărâri, s-a reţinut că OUG 136/2008 a fost
declarată neconstituţională în integralitatea ei prin decizia 1121
din 12 noiembrie 2008 a Curţii Constituţionale.
Procurorul general a arătat, în document, că apreciază ca fiind
în litera şi spiritul legii opinia majoritară, în sensul că
pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate, iar pârâţii să fie
obligaţi la plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite
potrivit OG 15/2008 astfel cum a fost aprobată cu modificări prin
Legea 221/2008 şi drepturile salariale efectiv încasate, cu
începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie
2009.
Departamentul Social, social@mediafax.ro