Boga, pământ unguresc

Boga, pământ unguresc

Nu-i lucru mare ca, aflând asta, Vadim să anunţe o a doua invazie a ungurilor. Fapt e că satul de vacanţă de la Boga a ajuns - şi o spun chiar sătenii din comuna Pietroasa - să aparţină cu preponderenţă unor cetăţeni maghiari!

 

Datorită lor, în decurs de câţiva ani, pe nesimţite, comuna în care nu era os de ungur a câştigat o minoritate însemnată. E drept, este vorba de o prezenţă sezonieră, cu precădere turistică...

 

Turism bilingv

 

La porţile văii Boga, o femeie deretică în curtea unei case de vacanţă. Firma pensiunii e bilingvă, scrisă în română şi maghiară. De ce? “Pentru că aici 70% sunt unguri. Cei mai mulţi turişti din Ungaria vin. Şi, dacă mergeţi mai sus, la Boga, o să vedeţi”...

 

Localnicii spun că, în zilele de la sfârşit de săptămână, satul de vacanţă pare unul din ţara vecină. Maşinile al căror număr de înmatriculare începe cu litera H şi turişti “exotici” pentru aceste locuri, în care ungurii n-au pătruns nici pe vremea când Ţara Beiuşului era sub coroana maghiară, umplu valea.

 

Vin ungurii!

 

Gheorghe Ilaş (foto) e cel mai “bătrân” patron de pensiune de la Boga. Bărbatul socoteşte că şase dintre cabanele “concurenţei”, care în total nu-s mai multe de zece, aparţin unor cetăţeni maghiari. În plus, cetăţeni din Ungaria au cumpărat vile şi terenuri în zonă. “Sunt mulţi care nu au pus cabanele pe numele lor. În acte sunt ale unor oameni din Salonta. Mulţi unguri închiriază de la ei. Eu cred că vin aici pentru că preţurile sunt mult mai mici decât oriunde altundeva s-ar putea duce pentru o vacanţă la munte. Şi locurile sunt foarte frumoase. Mânâncă şi merg pe trasee, de dimineaţa până seara”.

 

“Flora” maghiară

 

Una din afacerile ungureşti de pe Valea Boghii e pensiunea Flora. Familia Buzder a venit prima oară în Apuseni acum mai bine de 15 ani. Atunci căutau un loc cu aer curat care să ajute la vindecarea problemelor respiratorii de care suferea fiica lor. “La un moment dat ne-am gândit să facem o casă. Apoi, soţul meu a zis că, dacă tot facem o casă, să facem şi o mică afacere”, povesteşte Buzder Gyongyi, administratoarea pensiunii. “Aşa am ajuns să avem firmă în România, să plătim impozite aici, iar eu să îmi petrec aproape şase luni din an la Boga”.

 

Familia din Hodmezovasarhely are acum o pensiune cu şase camere. “Cei mai mulţi clienţi vin din Ungaria. Avem şi reclamă pe internet. Românii nu prea vin. Nu că nu i-am primi noi, căci toată lumea e binevenită, însă am impresia că nu-şi permit nici măcar o vacanţă la munte”. Buzder Gyongyi povesteşte că din ţara vecină sosesc mai ales grupuri de studenţi, fie pentru turism, fie pentru activităţi practice, ori se organizează tabere şi chiar petreceri de firmă.

 

Turism intensiv

 

Bohm-Biro Ladislau (foto), cetăţean româno-german, etnic maghiar originar din Oradea, şi-a deschis un mic ABC pe Valea Boghii. Bătrânul e convins că ştie de ce maghiarii din Bekes, Gyula, Debreţin şi chiar Budapesta vin la Boga. “Găsesc aici, la mică distanţă de casă, aceste peisaje minunate. În altă parte costă mult mai mult ca să ajungi la asemenea frumuseţi”.

 

Românul ungro-german petrece şi el la Boga jumătate din an. Iernează în ţara sa de adopţie. “Cei pe care eu îi ştiu că au case în zonă nu prea mai vin pe aici. În schimb, vin tot mai mulţi maghiari”, povesteşte bătrânul.

 

Boga, sat comopolit

 

Nu doar ungurii au proprietăţi la Pietroasa. Un italian şi un elveţian şi-au făcut, de pildă, casă pe Valea Aleului. Iar oamenii locului vorbesc despre turişti veniţi din toate colţurile lumii: cehi, slovaci, polonezi, francezi, englezi...

 

Viceprimarul comunei, Dan Ilaş (foto), spune că ungurii, străinii în general, nu deranjează pe nimeni. Din contră. Comuna nu are decât de câştigat. “Sunt mulţi maghiari care vin şi cumpără. Primele case de pe Boga au fost făcute de cetăţeni români de etnie maghiară. Probabil ei i-au convins şi pe ceilalţi să vină. De câţiva ani numărul lor a crescut. Au proprietăţi multe, însă majoritatea nu sunt pe numele lor. Cumpără, dar nu vin imediat să le declare. Sunt, oricum, mulţi străini în zonă. Dintre ei, maghiarii sunt majoritari”.

 

Viceprimarul este convins că străinii, de orice neam ar fi ei, aduc “curăţenie, civilizaţie şi bani”. Cine poate să-i refuze, chiar dacă-s unguri!?

 


 

FLUX ŞI REFLUX
Acasă, în Ungaria...

 

În urmă cu mai bine de un an, BIHOREANUL a descris fenomenul invers. Sute de bihoreni şi-au cumpărat case în localităţile de graniţă din Ungaria şi continuă să o facă şi acum. În 2007 comuna Biharkeresztes avea deja 47 de locuitori de cetăţenie română, reprezentând puţin peste un procent din numărul localnicilor.

 

Explicaţia acestei migraţii este preţul mai scăzut al terenurilor şi caselor din partea de est a ţării vecine. În Artand, o casă cu trei camere poate fi achiziţionată şi pentru 12.000 de euro. 1.000 de metri pătraţi de teren costă circa 2.000 de euro. O casă în Berettyoujfalu, cu living şi trei camere, plus curte de 500 de metri pătraţi, face 35.000 de euro. Chilipir, dar ei n-au munte!

 

 

Versiune mobil | completa