Cultură cu băutură

2  0  0  0 

ÎN PLUTON. În loc să stimuleze activităţile pentru care fusese creată instituţia, fostul director al Casei de Cultură a Municipiului, Alexandru Pop (foto), s-a mulţumit cu postura de simplu “oştean” la manifestările patronate de Primărie

Parcă orice dulap din Primăria Oradea ai deschide, chiar şi acum, la aproape nouă luni după înlocuirea fostei administraţii, din el cad tot vechile “schelete”.

Aşa s-a întâmplat şi după ce, la propunerea primarului Ilie Bolojan, aleşii locali au subţiat numărul angajaţilor de la Casa de Cultură a Municipiului. Odată aflată vestea că rămân pe drumuri, oamenii şi-au deschis gura pecetluită până mai ieri cu şapte lăcate şi povestesc cum instituţia ajunsese pur şi simplu un cuib de trântori, beţivi şi hoţi. Necontrolat, ani în şir, de nimeni, deşi ar fi trebuit s-o facă înşişi primarii…

Noiembrie, ultimul bal

Porecla de ”Terminator” atribuită lui Ilie Bolojan de cei nemulţumiţi că acesta schimbă ”ordinea” lăsată în Primărie de fosta conducere e confirmată chiar şi în privinţa Casei de Cultură a Municipiului (CCM). Deşi adversarii i-au reproşat că este un ”insensibil” la cultură, noul edil s-a uitat pe bilanţul acestei structuri înfiinţate din anii ’90 ca instituţie cu personalitate juridică proprie, subordonată direct primarului, şi a tras o concluzie seacă: nu numai că funcţionarii au cheltuit şi n-au făcut încasări mai deloc, dar în schimbul banilor primiţi nici n-au produs evenimente culturale care să le justifice existenţa supranumerară.

Cu această constatare, Bolojan i-a cerut directorului CCM, Vasile Alexandru Pop, să-i înainteze o organigramă mai puţin încărcată. ”L-am întrebat cu câţi angajaţi ar putea continua activitatea în aceiaşi parametri, iar domnul director mi-a spus că trei sau patru ar fi destui. I-am zis să păstreze şase”, a declarat Bolojan pentru BIHOREANUL. Ca urmare a propunerii sale, bazată pe referatul şefului CCM, Consiliul Local a votat Hotărârea 1.111 din 27 noiembrie 2008, ce stipula reducerea numărului de angajaţi, de la 16, cu 10 persoane.

Revoltă

Potrivit Hotărârii, ”decimarea” se solda cu rămânerea pe funcţii a directorului, contabilei-şefe, administratoarei, a doi referenţi şi a unei femei de serviciu, în timp ce secretara directorului, casiera, magazionerul, trei referenţi, un maestru coregraf, doi muncitori şi o femeie de serviciu ”zburau”. Supăraţi că nu fuseseră consultaţi în prealabil de către directorul Pop, disponibilizaţii au cerut liderilor sindicatului din Primărie, Aurel Bejan şi Adrian Ficuţ, să participe la o discuţie lămuritoare.

Desfăşurată pe 2 decembrie, întâlnirea a fost un adevărat circ. Înregistrate pe reportofon de una din persoanele de pe lista neagră, discuţiile dezvăluie că, ani la rândul, Casa de Cultură a Municipiului a fost un azil pentru salariaţi care nu aveau nimic în comun cu statutul de funcţionar public. Ulterior, o altă angajată a aşternut acuzele şi într-un memoriu trimis primarului Bolojan, în speranţa că acesta va face ordine, dându-i afară doar pe cei vinovaţi.

Rechizitoriu

Primul dintre şefii CCM acuzaţi este contabila-şefă Olga Kocsis (foto), pe motiv că ”aproape zilnic, până când cu disponibilizările, venea sub influenţa băuturilor alcoolice sau bea aici cot la cot cu directorul”. ”Parcă era crâşmă în toată regula la noi. Uneori participau şi “colaboratori”, sub pretextul pregătirii “inspirate” a evenimentelor”, a explicat una dintre funcţionare, adăugând că, ”ce-i drept, scandal nu ieşea niciodată”.

Contabila-şefă a stârnit nemulţumirea angajaţilor şi pentru plata unor colaboratori pe prestaţii inventate, că dădea salariu de muncitor calificat fiului directorului, Radu Pop, deşi acesta ”abia a terminat nouă clase” şi, nu în ultimul rând, fiindcă a ocupat funcţia şase ani fără să aibă studii superioare.

Următoarea luată la tir a fost administratoarea Adelina Turean, învinovăţită că închiria sala fără să încaseze banii pentru instituţie. ”De exemplu, la Toamna Orădeană lua cu chitanţă taxa numai de la un cort de kurtos kalacs, chiar dacă în Cetate ori în parcarea din centru erau mai multe. Sau când Casa era închiriată pentru un târg gen Modex, care dura două zile, pentru instituţie încasa câteva ore, iar restul banilor îi băga în buzunar. Nu-i totuna să iei cu chitanţă 40 de lei pentru o oră sau câteva milioane la negru”, a zis o funcţionară.

Iar lista continuă. ”Face cumpărături inutile şi scumpe, dar care nu se văd”, au pârât angajaţii, arătând că ”deşi se dau bani mulţi pe produse de curăţenie, femeile de serviciu n-au cu ce lucra”. Mai mult, oamenii au spus că Tureanu deconta sume mari pentru repararea fictivă a maşinii instituţiei, o Dacie cu numărul BH-02-PMO, pe care de luni întregi n-au mai văzut-o.

Casa familiei Pop

Directorului Vasile Pop, angajaţii i-au bătut obrazul că şi-a angajat fiul ca muncitor calificat, deşi acesta nu are decât şcoala generală, şi îl lasă s-o facă pe şoferul, îngăduindu-i apoi absenţe îndelungate. ”Să zică domnul Pop cum, la împlinirea unui an de vechime la abonamentele telefoanelor de serviciu, când fiecare angajat trebuia să primească un telefon nou cu un euro, fiu-său i-a furat din birou ştampila, s-a dus la Vodafone, a luat 16 telefoane semnând în locul lui şi apoi le-a vândut la preţul nepromoţional, cu 40 de milioane de lei!”, au somat oamenii.

”Domnul Pop ştia, dar n-a făcut nimic. Din birou i s-a furat un laptop, probabil tot opera lui fiu-său, iar în decursul anilor sume mari de bani şi bonurile noastre de masă, dar domnul director a refuzat totdeauna să cheme Poliţia. De ce, dacă nu avea musca pe căciulă?”, i-au cerut socoteală funcţionarele. ”De fiecare dată când i-am spus neregulile, domnul Pop îmi răspundea să-mi văd de lungul nasului”, a zis una din nemulţumite, casiera Rodica Mariţan. Reacţia nici nu-i de mirare, căci, potrivit dezvăluirilor angajaţilor, ”domnul director avea grijă să fie treaz numai atunci când trebuia să răspundă solicitărilor foştilor primari Filip şi Groza, când se apropiau evenimente importante, ca Ziua Oraşului, Ziua Europei ori Ziua Naţională”...

La boală

Dacă de faţă cu angajaţii a negat acuzaţiile fără convingere, întrerupându-i cu câte un ”nu-i chiar aşa” sau un ”îmi pare rău” ultragiat, a doua zi după răzmeriţă, pe 3 decembrie, directorul CCM s-a prezentat la cabinetul primarului, unde şi-a depus demisia ”din motive personale”. Era cea mai bună ieşire din situaţie, după modelul brevetat de alţii. La fel făcuseră, vara trecută, când au fost prinşi în ofsaid, şi şefii de la Compania de Apă, Ioan Ciursaş şi Constantin Tomulescu, ori cel de la Regia Pieţelor, Ioan Hirţe.

Apoi, odată demisia înregistrată, Pop a intrat pe 8 decembrie în concediu medical, iar imediat l-a urmat şi fiul care, la rându-i, şi-a depus demisia, după care s-a îmbolnăvit la fel de subit, intrând tot în concediu de boală.

În lipsa directorului şi a administratoarei, singura din conducerea CCM rămasă ”pe baricade” e contabila-şefă. Abordată de BIHOREANUL, Olga Kocsis, cum de altfel era de aşteptat, a negat totul, chiar dacă anemic. Cum, de asemenea, a refuzat să prezinte orice act care să fi arătat că fusese acuzată pe nedrept. Singura ei scuză a fost că ”aşa ceva nu se poate în lipsa domnului director”. Iar ca să fie crezută pe cuvânt a subliniat victorioasă, ca pe un alibi: ”Vedeţi, nici acum nu miros a băutură!”. Ăsta da, act de cultură…

PE EI!
Murdărie mare

Liderul sindicatului Civica din Primărie, Aurel Bejan, spune că la întâlnirea cu angajaţii de la CCM a încercat să apere interesele colegilor. “Voiam să aflăm ce putem face pentru ei, căci Hotărârea de Consiliu prin care se face disponibilizarea e legală şi nu puteam cere drepturi prevăzute în cazul concedierilor colective. Dar când am ajuns acolo ne-am trezit într-o situaţie foarte jenantă. S-a vorbit mult şi greu despre beţii, furturi… Ne-am dat seama că problema era foarte gravă de mulţi ani, dar nimeni n-a văzut-o”, declară Bejan.

Liderul sindical spune că, tocmai din această cauză, i-a şi cerut primarului să dispună la CCM efectuarea unui audit. Măcar să se ştie câţi bani s-au dus aiurea...