DUPĂ BLOCURI. Apartamentele construite pe vremea lui Ceauşescu nu mai au căutare. După ce două decenii s-au scumpit continuu, încep să se ieftinească. “Există un blocaj pe piaţă care se menţine de câteva luni. Cei care vor să vândă anunţă săptămânal scăderea preţului pentru că nu îşi găsesc clienţi”, spune consultantul Dan Octavian

Dacă aveţi un apartament de vânzare, mai lăsaţi din preţ, iar dacă doriţi să cumpăraţi unul, mai aşteptaţi! Specialiştii anunţă o ieftinire fără precedent a locuinţelor, pe fondul unei crize imobiliare care a început să se facă simţită încă din primăvara lui 2008. Şi va dura între unu şi patru ani...

Scumpiri peste scumpiri

Fiecare început de an a adus cu el o scumpire cu 5–10% a imobilelor din Oradea. Anul acesta nu a făcut excepţie. O garsonieră care la sfârşitul lui 2007 costa 30.000 euro, în martie ajunsese deja la 35.000 euro, iar preţul putea urca până la 39.000 euro dacă avea termopane şi bucătărie pe balcon. “Preţurile erau deja absurde, aşa că din primăvară cererea a devenit tot mai slabă, iar după majorarea dobânzilor la credite de către Banca Naţională, piaţa a încremenit”, spune Eleneş Joszef, agent imobiliar la firma Operativ Serv.

În doar câteva luni, piaţa imobiliară a intrat într-o criză cum n-a mai fost. “Tranzacţiile din ultima lună abia dacă se ridică la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, spune Eleneş. Nici luna concediilor, când românii care lucrează în străinătate vin acasă şi îşi investesc agoniseala, nu a relansat vânzările. “E primul an când n-au mai venit cei de afară. În fiecare august era plin de ei. Numai că acum, cu 10.000 de euro, cât să zicem că ar strânge un muncitor într-un an, nu-ţi poţi lua nici o uscătorie”.

La loc comanda!

Acum, în Oradea nu se mai vinde şi nu se mai cumpără aproape nimic. Ca urmare a crizei, preţurile încep să scadă. “Oamenii care au apartamente în vânzare încep să ne sune şi să ceară preţuri mai mici cu 3-5%. În ritmul ăsta, până la sfârşitul anului se va ajunge la nivelul din 2007, când preţurile erau cu 10-15% mai mici”, explică agentul imobiliar.

Fenomenul, şocant pentru cineva care a asistat 18 ani la creşterea continuă a preţurilor, e confirmat şi de Dana Văduva, de la agenţia Real Zidan Imobiliare. “Anul acesta am vândut un singur apartament. Din cauza preţurilor mari piaţa s-a mutat de pe vânzare pe închirieri”. Agentul imobiliar spune că, deşi sunt în scădere, preţurile vehiculate prin ziare rămân în continuare cu 10–20% mai mari decât valorile reale de tranzacţionare. “Dacă vrea să vândă un apartament cu 60.000 euro, proprietarul cere pe el peste 65.000, ca să aibă de unde negocia”, spune Văduva.

Începutul sfârşitului

Consultantul în afaceri Dan Octavian spune că nu va mai ţine nici trucul cu umflarea preţului. “Curând vom ajunge în situaţia că vor vinde doar cei care au mare nevoie de bani şi vor trebui să lase din preţ”. Actuala criză imobiliară este profundă. “Piaţa va avea nevoie de timp ca să se stabilizeze. Specialiştii vorbesc de un an, dar eu cred că va fi nevoie şi de patru”. Previziunile pe termen scurt nu sunt deloc optimiste pentru cei care ţin de preţuri. “Într-un an, un an şi jumătate, vom constata că preţurile apartamentelor vechi vor coborî cu 30-50% faţă de acum”, estimează consultantul.

Dan Octavian crede că preţurile vor scădea forţate de concurenţa apartamentelor noi. “Nu va mai da nimeni 55.000 euro pe un apartament vechi de 40 de ani, de 50 mp, în Rogerius, când preţul unui apartament nou, de 70 mp, va fi undeva la 80.000 euro şi va începe să scadă”. Specialistul susţine că, după ce au băgat averi colosale în investiţiile imobiliare, dezvoltatorii vor face reduceri ca să nu rămână cu apartamentele pe cap. “Vom asista la tot felul de promoţii prin care dezvoltatorul va oferi clientului bucătărie utilată inclusiv cu maşină de spălat sau vacanţe în străinătate, numai să vândă!”.

Casă la preţ de bloc

Previziunile nu par hazardate câtă vreme, profitând de cererea mare de pe piaţă, investitorii vizează profituri de 100%. “În prezent, un dezvoltator care lucrează cu propria lui firmă, cu muncitori şi acte în regulă, obţine metrul pătrat de suprafaţă construită la un cost de 600 euro, dar o vinde şi cu 1.100-1.200 euro”, spune Eleneş Jozsef. Ca atare, e de aşteptat ca investitorii să renunţe la o parte din profit pentru a vinde locuinţele şi a investi banii în noi proiecte.

Călin Raita, administratorul firmei Raicris, care a construit trei blocuri în Oradea, 200 de case în Paleu şi demarează construcţia altor 1.800 de apartamente în Nufărul, spune şi el că preţurile se vor prăbuşi. “Cerere e destulă, numai că preţurile sunt exagerate. Noi vindem o casă la 250 euro metrul pătrat, în vreme ce alţii cer pe un metru pătrat de apartament şi 1.200 de euro”. Ce nu spune investitorul e că această casă costă atât “în roşu”, clientul urmând să se ocupe de finisaje, pe cheltuiala sa. Raita susţine însă că preţurile vor deveni accesibile şi pentru orădenii de rând. “Faceţi o comparaţie la blocuri. Noi am calculat că vom da apartamentele cu 2 camere din Nufărul la vreo 30.000 euro şi tot vom face profit”.

Până la finalizarea construcţiilor mai e însă cale lungă, la fel ca până la depăşirea crizei. Nu de alta, dar tot orădeanul îşi doreşte o locuinţă. Şi chiar şi “ieftinită”, ea rămâne încă inaccesibilă unei familii care trăieşte din salarii...

REACŢIE ÎN LANŢ
Criză “importată”

Criza imobiliară din Oradea reflectă situaţia din plan naţional. Conform unui comunicat al Camerei Notarilor Publici din România, în luna mai 2008 s-au făcut cu 9,9% mai puţine tranzacţii decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în iunie au fost mai mici cu 13,17%. Şi trendul este de scădere.

“Unul dintre motive e scumpirea creditului imobiliar de către BNR care, văzând prăbuşirea pieţei din SUA şi criza de la nivel european, consideră riscantă această formă de creditare”, spune consultantul în afaceri Dan Octavian. Un altul e “secătuirea” veniturilor trimise în ţară de românii din străinătate. “În momentul de faţă majoritatea constructorilor care lucrau cu acte în regulă în Italia şi Spania sunt în şomaj datorită închiderii şantierelor şi nu mai acumulează rezerve. O să rămână acolo un an, cât primesc ajutorul de la stat, după care vor veni acasă”.

Chiar dacă salariile în ţară vor creşte treptat, întoarcerea românilor şi încadrarea lor în construcţii nu vor majora preţurile, pentru că aceştia vor lucra mai eficient şi cu costuri mai mici.