300 de orădeni au participat la "Drumul Crucii", organizat de Biserica Greco-Catolică

300 de orădeni au participat la "Drumul Crucii", organizat de Biserica Greco-Catolică sursa Mediafax // Lucian Muntean

Aproape 300 de orădeni, majoritatea credincioşi catolici, dar nu numai, au refăcut simbolic, miercuri seară, "Drumul Crucii", în cadrul unei procesiuni desfăşurate pe Dealul Podgoriei şi conduse de episcopul greco-catolic al Oradiei, Prea Sfinţitul Virgil Bercea.


Credincioşi de toate vârstele, de la copii de şcoală primară până la bătrâni, s-au adunat, miercuri seară, în Parcul Brătianu din Oradea, la poalele Dealului Podgoriei, pentru a participa la procesiunea organizată în mod tradiţional, de peste un deceniu, de călugării şi călugăriţele franciscane din municipiu în amintirea patimilor lui Hristos.


Conduşi de preoţi, în fruntea cărora s-a aflat Prea Sfinţitul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei, participanţii la procesiune, între care şi un grup de tineri care au interpretat rolurile lui Iisus şi ale prigonitorilor Săi, au refăcut drumul Golgotei urcat de Mântuitor, oprindu-se de 14 ori, adică de tot atâtea ori cât fuseseră şi momentele până la răstignire.


Astfel, credincioşii au rememorat momentul judecării şi condamnării lui Iisus Hristos, cel în care i-a fost pusă pe umeri Crucea, întâlnirea cu Maica Sa, momentul în care Simeon l-a ajutat să ducă Crucea, cel în care Veronica i-a şters faţa cu o maramă, când a mângâiat femeile miloase, când a fost pironit, când a murit pe Cruce, când a fost coborât şi apoi înmormântat.


La toate aceste momente, denumite de Biserică "stări" sau "staţiuni", credincioşii au făcut rugăciuni şi au ascultat poveţe rostite de preoţi în limbile română, maghiară, italiană şi spaniolă.


Procesiunea "Căii Crucii" sau a "Căii Durerii" datează de peste 16 secole, având la origine obiceiul Fecioarei Maria de a merge zilnic la locurile pătimirii lui Iisus.


Reproducerea locurilor sfinte în alte zone decât cele originare a apărut în secolul al V-lea, pentru pelerinii care nu puteau ajunge la Ierusalim, teritoriu devenit şi mai greu accesibil după ocuparea sa de către turci.
Devoţiunea este organizată în mod tradiţional de călugării franciscani deoarece în secolul al XIV-lea aceştia au fost învestiţi de Papalitate cu calitatea de custozi ai locurilor sfinte. (sursa Mediafax)

 

 

Versiune mobil | completa